După cum știm, printre entitățile raportoare, reglementate de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, se numără și notarii publici, care prin prisma activității desfășurate, pot intra în contact cu persoane cu activitate infracțională și/sau pot primi informații importante cu privire la afaceri ce ascund scopuri ilicite de spălare a banilor. În considerarea acestor împrejurări, legea a reglementat în sarcina notarilor publici obligația de raportare a anumitor tranzacții, tipurile de raportări cu relevanță în activitatea notarială fiind cele referitoare la tranzacțiile suspecte și cele referitoare la tranzacțiile în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 Euro, inclusiv operațiunile care au o legătură între ele.
Ordinul nr. 37/2021 a introdus în cadrul legal intern noile Norme de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative pentru entitățile raportoare supravegheate și controlate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, acest ordin fiind publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240/09.03.2021, cu aplicabilitate de la data publicării. Prin Ordinul nr. 14/2021 al Presedintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor s-au aprobat forma și conținutul rapoartelor prevăzute la art. 6 și art. 7 din Legea nr. 129/2019 și metodologia de transmitere a acestora, ordinul fiind publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271/18.03.2021, cu aplicabilitate în termen de 60 de zile de la data publicării.
Prima și cea mai importantă obligație de raportare, reglementată de art. 6 din lege, constă în obligația notarilor publici, ca entități raportoare, de a transmite Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (Oficiul) un raport pentru tranzacții suspecte, dacă aceștia cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:
-
bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului; sau
-
persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu este cine pretinde a fi; sau
-
informațiile pe care entitatea raportoare le deține pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi; sau
-
în orice alte situații sau cu privire la elemente care sunt de natură să ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivația tranzacției, cum ar fi existența unor anomalii față de profilul clientului, precum și atunci când există indicii că datele deținute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuză să le actualizeze ori oferă explicații care nu sunt plauzibile.
Tot în categoria tranzacțiilor suspecte intră și cele pe care Oficiul le califică în acest mod, situație în care entitățile raportoare sunt ținute de obligația de raportare, în condițiile legii.
Entitățile raportoare au obligația de a transmite de îndată Oficiului, raportul pentru tranzacții suspecte ( denumit RTS), înainte de efectuarea oricărei tranzacții aferente clientului care are legătură cu suspiciunea raportată. Potrivit art. 8 alin (1) din lege, obligația de transmitere a raportului se impune a fi efectuată ”de îndată”, fără ca textul să precizeze semnificația acestui temen, ceea ce poate genera interpretări și ar putea expune entitatea raportoare unor sancțiuni pentru nerespectarea termenului de îndeplinire a obligației. RTS este un fișier în format .pdf, care se generează în sistemul de raportare on-line pus la dispoziție entităților raportoare de către Oficiu. Modelul de raport și conținutul acestuia, împreună cu explicații detaliate legate de modul de completare al fiecărei rubrici se găsesc în anexa nr. 1 din Ordinul nr. 14/2021. RTS se completează prin introducerea de date în interfața sistemului, conform indicațiilor din anexa nr. 1, iar în urma completării se generează automat un fișier în format .pdf, care se transmite Oficiului împreună cu documentele relevante. Preluarea RTS este confirmată printr-un mesaj trimis automat entității raportoare prin mesageria sistemului, mesaj care conține numărul de înregistrate al RTS la emitent, data și ora trasmiterii acestuia, precum și un număr secvențial, alocat automat, de înregistrarea în sistem. Pentru a putea fi înregistrat în sistem se impune completarea corectă și completă a RTS. In cazul în care se constată erori de fond în cuprinsul raportului, entitatea raportoare va primi o notificare de la Oficiu în vederea remedierii deficiențelor, având obligația de a transmite un nou raport corectat în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data returnării celui incorect.
Entitatea raportoare este obligată să se abțină de la efectuarea tranzacției cel puțin până la expirarea termenului de 24 de ore de la momentul înregistrării în sistem a RTS completat corespunzător, termen înăuntrul căruia Oficiul, dacă apreciază că se impun verificări suplimentare ale suspiciunii, poate dispune printr-o decizie, suspendarea efectuării tranzacției pe o perioadă mai lungă, de până la maximum 48 de ore. Decizia de suspendare se va comunica îndată entității raportoare, în format letric și în format electronic. Este important de precizat că termenul de 24 de ore începe să curgă de la momentul confirmării primirii de către Oficiu a raportului completat corespunzător.
În cazul în care nu se confirmă suspiciunea, Oficiul va decide încetarea suspendării înainte de expirarea termenului și o va comunica îndată entității raportoare, care este obligată să o implementeze imediat.
În cazul în care suspiciunea se menține, Oficiul poate solicita o singură dată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, înainte de expirarea termenului de suspendare, prelungirea suspendării efectuării tranzacției cu cel mult 72 de ore, termen care se calculează începând de la ora la care expiră decizia de suspendare. Decizia Parchetului se comunică de îndată entității raportoare prin intermediul Oficiului, iar entitatea raportoare este obligată să o implementeze imediat.
În situația în care până la expirarea termenului de 24 de ore de la înregistrarea în sistem a RTS completat corespunzător sau de la expirarea termenului de suspendare, Oficiul nu a dispus suspendarea efectuării tranzacției sau nu a comunicat decizia de prelungire a suspendării, entitatea raportoare este liberă să efectueze tranzacția.
Cu titlu de excepție, entitatea raportoare poate efectua o tranzacție care are legătură cu tranzacția suspectă, fără raportare prealabilă, doar în situația în care abținerea de la realizarea tranzacției este imposibilă sau dacă neefectuarea ei ar zădărnici eforturile de urmărire a beneficiarilor tranzacției suspecte, cu menținerea obligației de a transmite RTS exclusiv către Oficiu de îndată, dar nu mai mult de 24 de ore de la efectuarea tranzacției, precizând și motivele care au determinat efectuarea tranzacției.
Raportările tranzacțiilor suspecte se fac direct către Oficiu, cu notificarea structurilor de conducere ale profesiilor liberale asupra transmiterii acestora.
Cea de-a doua obligație de raportare privește tranzacțiile în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 Euro, inclusiv operațiunile care au o legătură între ele. În condițiile legislative actuale, acest tip de raportare (denumit RTN) poate avea un impact mai redus în activitatea notarială datorită faptului că operațiunile de încasări și plăți în numerar între persoane fizice sunt plafonate la suma de 50.000 lei, care în contextul economic actual reprezintă puțin peste 10.000 Euro, astfel că notarii publici pot recomanda clienților să limiteze sumele de bani plătite în numerar sub această valoare, sumele ce depășesc urmând a fi plătite prin transfer bancar.
Modelul de raport și conținutul acestuia, împreună cu explicații detaliate legate de modul de completare al fiecărei rubrici se găsesc în anexa nr. 2 din Ordinul nr. 14/2021. Pentru a putea fi înregistat în sistem, RTN se impune a fi corect și complet întocmit, conformitatea raportului efectuându-se prin intermediul unei proceduri de validare, în baza căreia entitatea raportoare este notificată automat fie despre faptul că fișierul nu are erori, fie despre erorile pe care le conține, caz în care se impune întocmirea unui raport rectificativ sau a unui raport de completare.
RTN se transmit către Oficiu în cel mult 3 (trei) zile lucrătoare de la efectuarea tranzacției, zilnic sau cumulat pentru întreaga perioadă de referință, întocmindu-se un singur raport cu toate operațiunile derulate. În cadrul aceleiași zile, sistemul permite crearea unui singur fișier pentru un RTN, iar dacă se impune completarea și/sau rectificarea lui, se permite crearea unui singur fișier rectificat și a unui singur fișier de completare.
Comunicarea rapoartelor atât pentru tranzacțiile suspecte cât și pentru tranzacțiile în numerar se face numai electronic prin intermediul sistemului de raportare on- line pus la dispoziție de către Oficiu prin portalul web accesibil la adresa de internet https://raportare.onpcsb.ro. Accesul entităților raportoare la sistemul de raportare on-line se obține în urma înregistrării acestora în sistem. Înregistrarea se face o singură dată și presupune completarea, în interfața sistemului, a unui formular cu informații de identificare și administrative ale entității. În cazul în care entitatea raportoare este deja înregistrată în sistem la momentul intrării în vigoare a ordinului, nu mai este necesară efectuarea unui nou demers în acest sens. Accesul la sistem se face pe baza unui nume de utilizator, care se alege de către entitatea raportoare la înregistrarea în sistem și a unei parole, care se transmite de către Oficiu, după primirea cererii de înregistrare. Ca urmare a demersurile efectuate de către reprezentanții UNNPR în vederea simplificării procedurii de alocare de cont utilizator și parolă, înregistrarea notarilor publici pe portalul Oficiului se poate face prin intermediul acestei structuri profesionale.
Rapoartele care nu respectă forma și conținutul prevăzute în ordin, transmise printr-o altă modalitate de transmitere în afara celei electronice, vor fi returnate emitentului și se consideră că nu a fost îndeplinită procedura de raportare. Aceste documente nu constituie petiție și nu primesc răspuns în sensul Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare.
Nerespectarea obligației de raportare a tranzacțiilor constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să constituie infracțiune, sancționată cu avertisment sau amendă, în cuantum diferit în funcție de tipul raportării. Pentru tranzacțiile suspecte amenda este cuprinsă între 25.000 lei și 150.000 lei, în timp ce pentru tranzacțiile în numerar, amenda este cuprinsă între 10.000 lei și 90.000 lei, pentru persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice, în ambele situații, limitele maxime ale amenzii se majorează cu 10 % din veniturile totale raportate la perioada fiscală încheiată, anterioară datei întocmirii procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenței. Pe lângă sancțiunea amenzii contravenționale, pot fi aplicate contravenientului una sau mai multe dintre sancțiunile contravenționale complementare, prevăzute în art. 44 din lege.
Notarii publici trebuie să acorde o atenție deosebită îndeplinirii acestor atribuții, apreciind, de fiecare dată, în cazul tranzacțiilor suspecte, măsura în care raportarea este necesară. Instruirea dar și pregătirea individuală în această materie sunt extrem de importante. În acest sens, aș aminti faptul că, pe site-ul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor se regăsesc mai multe ghiduri/manuale utile, intrumente ce au fort preluate și pe pagina de intranet a Camerei în Secțiunea Organizarea biroului notarial.
Cristina Marinescu, notar public